13   premiere în stagiunea 2008/2009 
 135   de ani de la înfiiinţarea Palatului Culturii 
 2   mai 2009 - decernarea Premiului Cultural Europa 
 10   reprezentaţii cu Boala familiei M la Théâtre l'Odéon, Paris 
 1   un spaţiu nou primit spre folosinţă - sinagoga desacralizată din cartierul Fabric 
 3   spectacole cu care vom participa în FNT: Trei surori, Povestea de iarna şi Cum traversează Barbie criza mondială 

Superlative? Va fi nevoie de ele şi în stagiunea viitoare, când ne revedem.

 familie în copaci 
Un text frumos, deranjant regizat în mod strălucit de noul star din România.

Se simte imediat în aer. În muzica şi luminile obsedante care invadează marele platou al atelierelor Berthier. În decorul poetic de pădure, cu copacii dezgoliţi şi cu stratul de frunze roşii presărate pe sol. În privirea strălucitoare şi mişcările fluide ale celor şase actori, cere sunt prezenţi pe scenă înainte de începerea spectacolului. « Boala familiei M », a italianului Fausto Paravidino, regizată de noul star din România, va fi o minunată seară la teatru. La început, ne deranjează subtitrarea defectuoasă. Dar actorii joacă în mod virtuoz, cu intensitate şi textul îşi reia locul cuvenit. Un text neobişnuit, între cronică socială nebună şi vodevil punk, care alternează fraze sardonice şi crude – cînd este vorba de boală şi sex – şi mari momente de tandreţe.

De ce boală suferă familia M ? Tatăl Luigi suferă de bătrîneţe, dar ceilalţi au mai degrabă boala în cap : traumatismul unei mame moarte, probabil în urma unei sinucideri ; dificultatea de a comunica, de a se elibera dintr-un cerc sufocant…Luigi, patriarh ambiguu, e niţeluş senil. Gianni, fiul, « îşi trăieşte viaţa ». Marta, sora mai mare, poartă tot tribul în spate; Maria, fiica cea mică, îşi ameţeşte logodnicii – cel vechi (Fulvio) şi cel nou (Fabrizio). Se iubeşte, se detestă, se vorbeşte prea mult sau mult prea puţin. Sunt bolnavi de o viaţă banală, îngustă fără perspective. Iadul este ordinarul, imobilitatea.

poveste universală 
Radu Afrim pune în valoare acest text deranjant de un surealism flamboaiant. Cronica familială devine o poveste universală unde epocile se suprapun – între tatăl Luigi îmbracat în zdrenţe de lînă, cu alură medievală şi Gianni îmbrăcat ca un « ragazzo » de azi. Regizorul flirtează cu fantasticul în timpul banchetului improvizat unde se regăsesc cei doi logodnici : scenă de music-hall, abluţiuni dionisiace, balet uşor ameninţător printre copaci… Scenele de tandreţe şi de moarte, bine alineate sunt bulversante. Parcă suntem într-un Cehov postmodern si un pic « trash » - gata să atingă vidul sufletelor.

Actorii iubesc această familie M. Încarnează toate faţetele umanităţii ei rănite, cu angajament şi corectitudine. Vom sublinia graţia solară a tînărului Eugen Jebeleanu (Gianni) care, între bucurie şi mînie, pare să încarneze toată tinereţea lumii. Această triplă descoperire – a unui autor, a unui regizor, a unei trupe de teatru care surprinde – dă un final ideal unui sezon Odeon aproape perfect.”

Articol publicat de Philippe Chevilley, în LES ECHOS, 15.06.2009. link: www.lesechos.fr

 portret de familie… 

Familia M este o familie obişnuită. Pe care o putem întîlni în orice oraş din lume. O familie marcată de boală. Patologică. Şi alte boli. Sociale, sentimentale, psihologice.

Luigi, tatăl, îşi trăieşte bătrîneţile. Bolnav, obosit, cu minţile pierdute. Marta, fiica lui, îl ajută, îl susţine zi cu zi. Marta, cealaltă fiică, zboară din iubire în iubire sau din bărbat în bărbat. Giani, fiul este un copil adult. Nefiind sigur nici pe el şi nici de locul său în familie, trăieşte între vis şi realitate.

Fulvio şi Fabrizio sunt prieteni. Şi au o legătură cu Maria. Primul nu mai ştie dacă este îngrăgostit. Al doilea se îndrăgosteşte. De la început decorul, atmosfera şi muzica dau tonul. O atmosferă pregnantă, marcată de o muzică puternică, care revine ca nişte frînturi de viaţă. Diferite, fragmentate.

Atmosfere, atmosfere …  Scena se întinde pe un spaţiu mare de joc. Acolo este o pădure cu frunze de un roşu cărămiziu. Aici o cadă de baie care tronează în mijlocul copacilor. Mai încolo o bicicletă sprijinită de flori. La extremitatea stîngă a a scenei apare o casă unde sunt plasate o masă, o bibliotecă şi o oglindă. Din această casă pierdută în mijlocul padurii, Radu Afrim a facut un cămin în care natura şi mizeria umană se confruntă.

O transpunere de atmosfere luminoase, sonore şi vizuale dau un decalaj pe tot parcursul piesei. Scena este o transpunere de frînturi de viaţă. Aici e Marta care-l susţine pe Luigi. Acolo, Fabrizio care se îndrăgosteşte de Maria. Mai încolo, Fabrizio care se întîlneşte cu prietenul său Fulvio. Sau Luigi jucandu-se de-a telefonul. Lumina devine elementul separator al scenelor. O sumă de poveşti de dragoste avortate sau nereuşite ….Care dau naştere la relaţii amputate. Sau la dorinţe neîmplinite, anchilozate de castrări sentimentale. Se iubesc pe ascuns, mărturisind cîte o dată. Se înţeleg în ciuda lor.

Luigi. Tatăl. Bolnav. Sprijinit de Marta, fiica lui, care se sacrifica pentru el şi devine o femeie de interior. Şi Maria, cealaltă fiică. Femeie de exterior care încearcă să-şi ţese urzeala vieţii prin relaţiile sale sexual sentimentale. Obsedantă. Marcată de multiple avorturi. Povestea ei de dragoste cu Fulvio suferă din cauza rutinei şi din cauza lipsei de … dragoste. Cum să iubeşti cînd iubirea e sufocată? Familia M este o familie dezaxată. Puţine repere. O mamă absentă şi un tată bolnav. Rapoartele lor sunt marcate de violenţă înnăbuşită şi de iubire reprimată.

Prima scenă este o scenă de expunere unde se prezintă fiecare personaj. Dihotomia dintre personaj şi persoană este neclară. Realul este investit de imaginar. Ultima scenă, ca şi într-un film, ne prezintă viitorul personajelor. Astfel, piesa continuă într-un alt tempo decît cel al scenei. Cel al visului şi al realităţii care fac menaj comun.

Articol publicat de Safidine Alouache în theatrorama, 14.06.2009. link: www.theatrorama.com

După cum am mai anunţat,  Teatrul Naţional Timişoara  este singurul teatru din ţară care  joacă la Théâtre national de l'Odéon Paris. 
Şi nu una, ci  10 reprezentaţii  ale spectacolului  boala familiei m de Fausto Paravidino  în perioada 11-21 iunie 2009 
echipa spectacolului  boala familiei m  în regia lui  Radu Afrim , scenografia Velica Panduru
cu: Ion Rizea · Claudia Ieremia · Eugen Jebeleanu · Colin Buzoianu · Mălina Manovici · Victor Manovici
detalii pe: www.theatre-odeon.fr

a 3-a sală a teatrului naţional timişoara

Cu cîteva zile în urmă,  Comunitatea Evreilor  din Timişoara a cedat  Teatrului Naţional Timişoara   Sinagoga Fabric , cu drept de folosinţă pe 35 de ani.
Este un eveniment major pentru Naţionalul timişorean, care, după achiziţionarea cortului de spectacole, reuşeşte să facă un al doilea pas important în strategia sa de „cucerire teatrală” a unui public şi a unor spaţii exterioare centrului – catalizator de instituţii de cultură.

 info:  Sinagoga Fabric 

Sinagoga din Fabric este o sinagogă neologă din cartierul Fabric din Timişoara. A fost cunoscută şi ca „Sinagoga Nouă” sau ca „Sinagoga Maură” datorită îmbinării elementelor neo-maure cu cele bizantine, cu elemente de inspiraţie arabic-hispanică. Pe locul actualului edificiu a existat o sinagogă mai mică a comunităţii evreilor de rit ortodox, apoi de rit „statu quo ante” din Fabric. După anul 1879, sinagoga a devenit de rit neolog iar noua clădire a fost proiectată după tradiţia marilor sinagogi neologe contemporane de pe cuprinsul Imperiului Austro-Ungar. Banii pentru ridicarea noii sinagogi au fost strînşi de municipalitate, prin organizarea unei loterii publice, iar restul din donaţii. Lucrarea i-a fost încredinţată antreprenorului timişorean Josef Kremmer, după planurile arhitectului maghiar Lipót Baumhorn, care a conceput, între altele şi sinagogile neologe din Braşov şi Szeged. În 3 septembrie 1899 are loc inaugurarea festivă a sinagogii din Fabric (colonia Kunz sau – azi – splaiul Coloniei), în prezenţa primarului Timişoarei - Carol Telbisz, a conducerii cultului mozaic “status-quo” şi a membrilor comunităţii. Orga a fost construită de faimosul meşter timişorean Wegenstein. Abandonată de mulţi ani, sinagoga Fabric e într-o stare de degradare destul de serioasă. Singura intervenţie asupra clădirii a avut loc în 2007, cînd Mitropolia Banatului a finanţat cîteva lucrări de întreţinere la acoperişul clădirii, pentru a-i frîna degradarea.

 Teatrul Naţional Timişoara recreează astfel harta culturală a oraşului, plasînd 
 pe ea, ca teritorii ale artei,  sala fabric  , alături de  palatul culturii  şi  sala 2 

 „Sinagoga ar putea fi recuperată şi reconvertită (…), 
 amenajare posibilă datorită faptului că are 
 o bună acustică şi are deja bănci pentru public.” 
 conf. univ. dr. Ileana Pintilie Teleagă, cercetător 

De la decernarea Premiului Cultural  Europa  2009, distincţie acordată de către KulturForum Europa Teatrului Naţional Timişoara şi regizorului Radu Afrim

Amintim, din discursului Dlui  Dieter Topp , preşedintele KulturForum Europa:

„Cultura nu este ceva natural. Este vorba de o realizare care trebuie „smulsă” cu efort naturii. Acest lucru este valabil pentru Europa şi mai ales pentru Europa. Toate aspectele pozitive imaginabile (spirituale, culturale şi sociale), care au dus la această idee, sînt periclitate dacă egoismele naţionale ignoră comunitatea ca întreg. Europa merită promovată şi este valoroasă în totalitatea moştenirii culturale şi sociale a fiecărui stat în parte, moştenire care trebuie încorporată, integrată şi exploatată.”

„Sub conducerea unei echipe tinere şi creative formate din  Maria-Adriana Hausvater  pe post de director general,  Ion Rizea , colaborator şi actor al acesteia, precum şi cu un regizor implicat socio-cultural şi emoţional în persoana lui  Radu Afrim , a luat naştere o operă de artă completă, un spectacol semnat Radu Afrim care entuziasmează. Autorul italian  Fausto Paravidino  a scris  boala familiei m  plasînd acţiunea într-o Italie de care el însuşi a fugit, pe care turistul nu o cunoaşte şi probabil nici nu o place. Iar aceasta o regăsim transpusă de Radu Afrim în spaţiul românesc.”

(…)sînt deosebit de bucuros să subliniez însă o dată importanţa regizorului şi a Teatrului Naţional Timişoara pentru România şi pentru Europa. În iunie, timp de 11 zile consecutiv,  boala familiei m  va fi prezentată la Teatrul Odeon din Paris şi sînt sigur că va fi foarte apreciată. Acest lucru este cu atît mai important, cu cît în felul acesta România transmite din nou o impresie pozitivă spre Europa, un obiectiv pe care îl urmăresc de mulţi ani în activitatea mea şi în materialele publicate, atît prin intermediul organizaţiei KulturForum Europa, cît şi în calitatea mea de jurnalist.”

„Vă rog foarte mult să nu uitaţi acest lucru şi să fiţi mîndri de acest exemplu pozitiv al României – un model pentru comunitatea noastră europeană - şi să păstraţi, să întreţineţi şi să extindeţi această formă de convieţuire socială.”

„Stimaţi oaspeţi, în acest context, ca simbol al diversităţii europene, organizaţia KulturForum Europa îi distinge cu Premiul Cultural Europa 2009 pe regizorul Radu Afrim şi Teatrul Naţional Timişoara pentru serviciile lor ca ambasadori culturali care, în această calitate, au depăşit graniţele naţionale şi barierele cultural-istorice dintre Est şi Vest în Europa şi au evidenţiat contextele sociale din România şi din Europa în ansamblul lor.” 

Încă un succes al Teatrului Naţional Timişoara, încă un bonus pentru  boala familiei m  (de Fausto Paravidino, un spectacol de Radu Afrim), dar mai ales, un encore pe care Velica Panduru îl motivează prin fiecare spectacol.

În 27 aprilie 2009,  Velica Panduru  a cîştigat  Premiul UNITER  pentru  CEA MAI BUNĂ SCENOGRAFIE  în  boala familiei m  la  Teatrul Naţional Timişoara 
“Boala …” are esenţă, atmosferă, tristeţe, sîmburi de bucurii, spaţiu în spaţiu. Cadru cîştigat prin Velica Panduru.

Sîmbătă, 2 mai, ora 19, la Sala 2,  Teatrului Naţional Timişoara  şi regizorului  Radu Afrim  le va fi decernat Premiul Cultural  Europa  2009.
Distincţia este acordată de către KulturForum Europa, reprezentată de preşedintele său, dl  Dieter Topp . Evenimentul, aflat sub Înaltul Patronaj al Preşedinţiei, plasează Teatrul Naţional Timişoara şi pe regizorul Radu Afrim în galeria personalităţilor şi instituţiilor europene care au fost onorate cu acest premiu de-a lungul timpului: Johannes Rau, preşedintele Germaniei, Teatrul Josefstadt (Viena), scriitorul Jeff Baron, organizaţia Istanbul Foundation for Culture and Arts, Eurovision, postul de televiziune 3SAT etc.

KulturForum Europa este o organizaţie înfiinţată de ministrul de externe german Hans-Dietrich Genscher în 1992, cu scopul de a promova respectul şi toleranţa reciproce. Premiul  Europa  se acordă personalităţilor şi instituţiilor care atestă că Europa înseamnă şansa unui model de convieţuire paşnică. Din acest punct de vedere, Teatrul Naţional Timişoara certifică pentru Europa o treaptă a europenităţii României.

Festivitatea de decernare a Premiului Cultural  Europa  va fi urmată de reprezentaţia de gală a spectacolului  boala familiei m , în regia lui  radu afrim .

Timişoara demonstrează că, după aceşti 20 de ani, face din nou primul pas, reprezentînd pentru Europa reala valoare românească.

Începînd de sîmbătă, 4 aprilie, ora 24:00, Teatrului Naţional Timişoara schimbă furnizorul serviciului de găzduire al domeniului - tntimisoara.com.
Drept urmare, posibilitatea de accesare a site-ului ar putea fi întîrziată cu maximum 24 ore, pînă la activarea/propagarea domeniului.
Vă mulţumim pentru înţelegere.

Viaţa oricărui om e o poveste. Orice poveste e un fragment de spectacol. De Teatru. Sîntem cu toţii actori şi merităm o zi a noastră. Aşa că 27 martie este ziua noastră, a tuturor:

ZIUA MONDIALĂ A TEATRULUI

Teatrul Naţional Timişoara îşi sărbătoreşte ziua în singurul fel în care înţelege să o facă: alături de publicul său, cu cadouri şi mult, mult teatru. Vineri, 27 martie, de la ora 19, în Sala 2 a Teatrului Naţional Timişoara (plasată în parcul din spatele Hotelului Continental) are loc reprezentaţia extraordinară a super-producţiei  Povestea de iarnă  de William Shakespeare, în regia lui Alexander Hausvater.
Acest spectacol despre permanenţa iubirii, a familiei şi a poveştii însăşi este cel mai frumos cadou pe care îl putem oferi publicului. Dar nu este singurul: toţi spectatorii fideli ai Naţionalului timişorean prezenţi mîine seară la spectacol vor primi  cadou colecţia Cartea de teatru. 

Pe mîine şi  LA MULŢI ANI DE TEATRU TUTUROR! 

E întrebarea pe care şi-o pune  juriul celei de-a IV-a ediţii a Concursului de Dramaturgie Românească.  Acest concurs a devenit deja parte integrantă a  Festivalului Dramaturgiei Româneşti , care în 3-11 octombrie 2009 va ajunge la a XV-a ediţie.

De aceea, Teatrul Naţional Timişoara, în calitate de organizator, lansează acest semnal pentru toţi dramaturgii de limbă română, debutanţi sau consacraţi, care trăiesc în România sau diaspora.

Concursul are ca obiectiv central selecţia şi promovarea unor piese de teatru inedite (care nu au mai fost montate sub nici o formă artistică). Nu există restricţii tematice.

Piesele vor fi trimise într-un plic cu specificarea  „pentru Concursul Naţional de Dramaturgie Românească” , pe adresa:
Teatrul Naţional Timişoara
Str. Mărăşeşti nr. 2
300086 Timişoara
România

În interiorul acestui plic va fi introdus un altul, mai mic, pe care va fi scris titlul piesei. Acest al doilea plic – sigilat – care va conţine coordonatele autorilor, va fi deschis de juriu doar după desemnarea textelor cîştigătoare.

În vederea selecţionării, piesele vor fi tehnoredactate în format electronic, cu diacritice. Piesele intrate în concurs nu vor fi returnate autorilor. Piesele care nu vor avea coordonatele autorilor specificate în plic sigilat nu vor intra în concurs.

Celui mai bun text i se va acorda  Premiul „Eugene Ionesco” , care va fi anunţat şi decernat în cadrul  Festivalului Dramaturgiei Româneşti 2009 .

Juriul concursului va fi alcătuit din:
 Dan Marius Zarafescu  – preşedinte, director general, Direcţia Generală Creaţie Contemporană, Diversitate Culturală în Ministerul Culturii, Cultelor şi Patrimoniului Naţional
 Cristina Modreanu  – critic de teatru
 Anca Rotescu  – critic de teatru
 Doru Mareş  – critic de teatru
 Ion Cocora  – critic de teatru
 Mariana Voicu  – consilier artistic TNT
 Ştefan Iordănescu  – consilier artistic TNT

Textele sînt aşteptate la secretariatul Teatrului Naţional Timişoara pînă cel tîrziu în data de 10 iunie 2009, data poştei.

Pentru detalii legate de regulamentul de înscriere şi participare vă rugăm să accesaţi link-ul: FDR2009 

Celui care nu crede că eternitatea poate fi prinsă într-o privire,
Celui care nu cunoaşte tangenţa visului cu realitatea,
Celui care nu a văzut splendoarea clipei...

 REMEMBER  după Mateiu I. Caragiale
un spectacol de RĂZVAN MAZILU
cu  Răzvan Mazilu  şi  Ion Rizea 

decoruri & video: Dionisis Christofilogiannis
costume: Răzvan Mazilu
sound design: Vlaicu Golcea
light design: Florian Putere

În perioada  3-11 octombrie 2009  Teatrul Naţional Timişoara organizează  ediţia a XV-a a Festivalului Dramaturgiei Româneşti  care va include  a IV-a ediţie a Concursului de dramaturgie românească. 

Pentru detalii legate de regulamentul de înscriere şi participare vă rugăm să accesaţi link-ul: FDR2009 

Teatrul Naţional Timişoara doreşte să menţioneze încă o realizare ce reprezintă un mare avantaj pentru derularea tuturor acţiunilor noastre de-acum înainte. 
Ca urmare, anunţăm că  Teatrul Naţional Timişoara  este prima instituţie teatrală din România care a obţinut certificarea sistemului de management al calităţii, în conformitate cu  standardul SR EN ISO 9001/2001  din partea organismului DEKRA Certification. 
Inter-relaţionarea departamentelor în baza acestui standard, începînd din 2009, va fi în mod cert de bun augur pentru instituţia noastră. 

 Teatrul Naţional Timişoara, împreună cu Editura Brumar, anunţă lansarea cărţii  FEMEIA ACEEA  de Daniel Danis,  un foarte cunoscut dramaturg canadian.  Traducerea  este semnată de  Flavia Goian 

 Lansarea va avea loc  joi, 5 februarie, ora 18  în Holul cu Oglinzi al TNT,  iar despre autor şi piesa acestuia  vor vorbi: 
 ·  Maria-Adriana HAUSVATER  directorul general al TNT, 
 ·  Flavia GOIAN  traducătorul piesei 
 ·  Robert ŞERBAN  directorul Editurii Brumar 

Fragmente din piesa Femeia aceea vor fi lecturate de actorii  Roberta Popa Ionescu  şi  Benone Viziteu .

Daniel Danis, dramaturg, s-a născut în 1962 într-un oraş minier din provincia Québec. Primeşte recunoaşterea calităţilor sale literare chiar de la debut, la începutul anilor ’90. Este autorul unora dintre textele importante ale teatrului canadian contemporan, cum ar fi „Celle-la” („Aceea”), cu care cîştigă premiul oferit de Guvernul Canadei şi premiul pentru cea mai bună creaţie în limba franceză a Sindicatului Profesional al Criticii Dramatice şi Muzicale din Paris, „Le Pont de pierres et la peau d’images” (1993), „Les Nuages de Terre” (1996), „Le Chant du Dire-Dire” (2000), „Le langue-a-langue des Chiens de Roche” (2001), „E-un roman dit” (2005), precum şi, pentru prima oară în româneşte, „Cenuşa de piatră” (2000). Piesele sale au fost traduse şi jucate în Marea Britanie, Irlanda şi Canada.
Piesa „Cenuşa de piatră” a fost publicată, cu sprijinul Atelierului European de Traduceri, de editura Brumar, în cadrul Festivalului Dramaturgiei Româneşti 2006.
Regizoarea Mihaela Lichiardopol a pus în scenă „Cenuşa de piatră” la Teatrul Naţional Timişoara, în stagiunea 2007/2008.
 link-uri utile  referitor la spectacolul Cenuşa de piatră vezi: premiera şi extras video

Într-o altă criză mondială, o rezolvare culturală inedită; aşa că vom intra în primăvară cu un spectacol incitant, prin toate componenetele actualităţii sale:  titlu  ·  autor  ·  distribuţie  ·  regie . Te invităm să dai un răspuns la întrebarea

 CUM TRAVERSEAZĂ BARBIE CRIZA MONDIALĂ 

 ·  spectacol semnat de  ALEXANDRA BADEA 
 ·  pe texte de  Mihaela Michailov 
 ·  scenografia  Velica Panduru 
 ·  coregrafia  Emanuel Pelmuş 
 ·  light design  Lucian Moga 
 ·  distribuţia  Alina Reus, Victor Manovici, Sabina Bijan, Cătălin Ursu, Colin Buzoianu, Sabina Reus 
 ·  premiera  1 martie 2009 

Teatrul Naţional Timişoara şi Opera Naţională Română Timişoara, în colaborare, îi aşteaptă pe timişoreni la o  SEARĂ DE CRĂCIUN  în care vom avea doi invitaţi de onoare, ale căror cariere muzicale numără roluri importante şi care sînt recunoscuţi la nivel românesc şi internaţional:
soprana  DANIELA VLĂDESCU  de la Teatrul Naţional de Operetă Bucureşti
şi
tenorul  CORNELIU MURGU  de la Opera Naţională Română Timişoara

Alături de ei amintim o voce tînără, în plină afirmare
- tenorul  RĂZVAN SĂRARU  de la Teatrul Naţional de Operetă Bucureşti

Pe lîngă cei menţionaţi vor fi prezenţi pentru public şi
- actriţa  PAULA MARIA FRUNZETTI  de la Teatrul Naţional Timişoara,
-  corul de bărbaţi şi orchestra  Operei Naţionale Române Timişoara,
dirijor  Gheorghe Stanciu  (Teatrul Naţional de Operă şi Balet Constanţa)

Invitatul extraordinar al serii este micul pianist  TEODOR RĂDULESCU , pentru care clapele pianului nu se deosebesc prin culoare, ci doar prin sunete, iar muzica este pentru cea mai directă şi sensibilă modalitate de exprimare.

Nu doar marile, ci şi micile talente vor evolua în cadrul spectacolului special de sărbători: copiii de la Şcoala de dans prof. Hellen Ganser, viitori balerini şi dansatori.

Spectacolul este realizat de  ADA LUPU , iar scenografia este semnată de  Krisztina NAGY 

 Teatrul Naţional Timişoara  anunţă, în colaborare cu  Opera Naţională Română Timişoara,  două reprezentaţii cu SEARĂ DE CRĂCIUN: 
 - prima, oferită de Opera Naţională Română Timişoara,  duminică, 21 decembrie, ora 19:00 
 - a doua, oferită de Teatrul Naţional Timişoara,  luni, 22 decembrie 2008, ora 19:00 

Biletele pentru ambele reprezentaţii vor fi puse în vînzare la casieria Operei, orar 10-13, 17-19
Informaţii şi rezervări Compartimentul marketing TNT: tel. 0256 499 908, persoană contact Nicoleta Vlase 0729 215 115

La fel ca în fiecare an, cu ocazia Premiilor ProCultura Timisiensis, decernate de Consiliul Judetean Timiş, Teatrul Naţional Timişoara e prezent cu actori ale căror nume vor rămîne asociate mereu cu rolurile
 În data de 4 decembrie, de la ora 14.00, în Sala Mare a Palatului Administrativ, va avea loc festivitatea de decernare a premiilor Pro Cultura Timisiensis 2008 – seniori. Aici, membrii Comisiei de selecţie au decis să îl premieze pentru întreaga activitate desfăşurată şi merite deosebite în promovarea artei şi culturii timişene actorului nostru ,  DAMIAN OANCEA .
Dar, totodată, ne face o mare plăcere să amintim că şi  la secţiunea Pro Cultura Timisiensis 2008 – certitudini ,
vor fi premiate actriţele  CLAUDIA IEREMIA  şi  ALINA REUS , precum şi actorul  ION RIZEA .

Vineri,  28 noiembrie 2008, ora 21:00, Teatrul Naţional Timişoara prezintă
 VISUL după Mircea Cărtărescu, un spectacol de Cătălina Buzoianu, la Espace Charles Trenet, în Salon de Provence, Franţa .
Acest spectacol este un rezultat al parteneriatului realizat între Teatrului Naţional Timişoara şi Fundaţia SalTimBanc, finalizat în proiectul PROMOCULT şi finanţat de Ministerul Culturii şi Cultelor.
Un spectacol grandios, Visul îmbină, într-o formă specială, sunet, culoare, proiecte video, costume şi decoruri deosebite.
De aceea nu ne miră că faima a precedat spectacolul, ţinînd cont că nu doar localnicii din Salon de Provence, ci şi iubitorii de teatru din Marsilia vor fi prezenţi la spectacol, unde sîntem siguri că trupa noastră va face, ca de obicei, proba jocului actoricesc de elită.

Teatrul Naţional Timişoara anunţă cu mare durere stingerea din viaţă, mult prea devreme, în ziua de 21 noiembrie 2008, a celei care a fost actriţa
LUMINIŢA STOIANOVICI 

Născută în 13 iunie 1959 la Iaşi, Luminiţa Stoianovici a absolvit IATC Bucureşti, promoţia 1984, clasa profesor Sanda Manu. În acelaşi an şi-a început activitatea artistică la Teatrul de Stat Reşita cu rolul Vasea, în spectacolul În toate timpurile, iubirea de S. Alioşin, regia E. Vancea.

Primul rol interpretat la Teatrul Naţional Timişoara a fost Împărăteasa din Răceala de Marin Sorescu (regia Emil Reus), dar se spune că „adevăratul” ei debut a fost în rolul Natalia Ivanovna din Trei surori (1988, regia Alexa Visarion), rol în care s-a investit cu bucurie şi o enormă plăcere. Au urmat roluri de facturi diverse, în care Luminiţa Stoianovici şi-a demonstrat personalitatea scenică complexă, pregnantă şi, mai ales deschiderea spre toate genurile, pe care le-a abordat cu acelaşi profesionalism caracteristic; a jucat de la comedie la dramă, de la tragedie la spectacole pentru copii. Amintim, dintre aceste roluri, doar cîteva: Kuritsubo în Trei săgeţi de Iris Murdoch (1989, regia Ioan Ieremia); Doina Boboc din Sfîntu’ Mitică Blajinul de A. Baranga (1989, regia Emil Reus); Magda, în Moara de pulbere de D.R.Popescu (1989; Ioan Ieremia); Ea din Delir în doi de Eugen Ionesco (1991, regia Horia Ionescu); Veta din O noapte furtunoasă de I.L. Caragiale (1991, regia Laurian Oniga); Anna Christopherson în Anna Christie de Eugene O’Neill (1992, regia Emil Reus); Kristin în Domnişoara Julia de August Strindberg (1988, regia Ştefan Iordănescu); Regina Margareta în Ivona, principesa Burgundiei (2001, regia Anca Colţeanu ), Titania în Visul unei nopţi de vară (2002, regia Sanda Manu), Fiokla Ivanovna în Căsătoria de N.V. Gogol (2002, regia Ioan Ieremia), Felicia în Krum de Hanoch Levin (2006, regia Radu Afrim).

Actriţa Luminiţa Stoianovici şi-a dovedit profesionalismul printr-o implicare totală, serioasă, profundă şi pătimaşă în rolurile pe care le-a abordat cu minuţiozitatea unui artizan. A ştiut nu doar să ofere bucurie publicului spectator, ci şi, în calitatea sa de pedagog, să-i înveţe pe studenţii Facultăţii de Teatru cîte ceva despre această profesie care stă sub semnul harului. Om delicat, fin, generos, a fost un prieten de o loialitate rară pentru zilele pe care le trăim cu toţii.

Cu 20 de ani în urmă, afirma: „Mi-aş dori un public care să mă iubească şi, sprijinindu-mă pe truda mea, pe dragostea mea pentru teatru, pe sentimentele publicului şi, de ce nu, pe puţin noroc, să ajung o mare actriţă.” Timp de două decenii şi jumătate de viaţă în teatru, visul ei s-a împlinit.

În dimineaţa acestei zile, inima ei a încetat să bată, dar amintirea ei, ca OM şi ca ACTRIŢĂ, va rămîne veşnic în sufletele celor care au cunoscut-o.
 DUMNEZEU S-O ODIHNEASCĂ ÎN PACE! 

Teatrul Naţional Timişoara este prezent în cadrul Festivalului Naţional de Teatru Bucureşti cu trei producţii după cum urmează:

 ·  vineri 5 si joi 6 noiembrie, ora 22:00  Coca Blues  de Ioan Peter, un spectacol de Cristian Ban,  Sala Studio a Teatrului de Comedie Bucureşti 
 ·  vineri, 7 noiembrie, orele 18:00 şi 21:30  Boala familiei M  de Fausto Paravidino, un spectacol de Radu Afrim, la  Sala Mare a Teatrului Naţional Bucureşti 
 ·  duminică, 9 noiembrie, orele 18:30 şi 21:00  69  de Igor Bauersima, un spectacol de Alexandra Badea, la  Sala Atelier a Teatrului Naţional Bucureşti 

Vineri, 28 noiembrie vom juca la Marsilia, Franţa,  spectacolul  Visul  după proza lui Mircea Cărtărescu, un spectacol de Cătălina Buzoianu

 Boala familiei M pare să fie benefică; ea se răspîndeşte la nivel european! 
După premiera din luna mai, care a focalizat asupra sa atenţia criticilor de teatru, spectacolul lui  Radu Afrim  a fost nominalizat la
 European Culture Award 2009 , premiu decernat de KulturForum Europa, un fel de Oscar european în materie de teatru.
Tocmai s-a încheiat Festivalului Dramaturgiei Româneşti 2008 şi avem un prim ecou, din partea doamnei Agnès Troly , Director de Programe la Théâtre de l'Odéon din Paris, o prezenţă importantă în FDR.
Astfel, Teatrul Naţional Timişoara a fost invitat să joace 10 reprezentaţii, în perioada 11-21 iunie 2009, cu spectacolul  Boala familiei M, la Théâtre de l'Odéon .

TNT îşi poartă Boala… mai departe, prin Europa!

A fost definitivat programul spectacolelor  FDR 2008 .
această versiune integrală a programului este prezentată pe zile, iar pentru fiecare spectacol în parte este specificată ora, locaţia, secţiunea si preţul biletelor. Pentru a vedea programul click aici

În căteva zile urmează postarea versiunii remodelate a site-ului. Noua versiune a site-ului www.tntimisoara.com nu va fi diferita din punct de vedere grafic ci doar ca structura a paginilor. Am decis sa facem această schimbare datorită importanţei acestui eveniment iar scopul principal este structurarea simplă a meniului pentru o cantitate cît mai mare şi mai complexă de informaţii oferite.
Folosiţi butonul Refresh pentru reîmprospătarea informaţiei stocate în memoria computer-ului dvs.; în cazul în care nu vedeţi vreo schimbare semnificativă va trebui să executaţi opreraţiunea de golire a Cache-ului [în funcţie de browserul folosit]:
- pentru  Internet Explorer  consultaţi urmatoarele articole: Golirea folderului Temporary Internet Files şi-sau Ştergerea fişierelor cookie
- la  Mozilla Firefox  e mai simplu, şi anume: Tools > Clear Private data > selectaţi doar Cache şi Cookies după care apăsaţi butonul OK

Avem deosebita plăcere să vă invităm la sărbătorirea a  133 de ani de la inaugurarea clădirii teatrului , un eveniment cu conotaţii istorice remarcabile Teatrul Naţional Timişoara.
Timişoara a devenit parte a Imperiului Austro-Ungar în 1716, înflorind cultural în timpul împăratului Franz Josef al Austriei. Statutul de „oraş liber regesc”, primit în 1872, a dus la o dezvoltare economică, socială şi culturală subliniată de armonia dintre români şi maghiari, germani, sîrbi şi celelalte minorităţi locale. Artele s-au dezvoltat sub influenţa Şcolii vieneze, iar teatrul a fost una din cele mai prolifice.
La  22 septembrie 1876  a avut loc inaugurarea clădirii teatrului, ulterior devenită Palatul Cultural. Încă de la primul spectacol jucat aici, actualul Teatru Naţional a devenit un exponent al elitei culturale şi continuă să-şi păstreze această imagine, în aceeaşi armonie interetnică.

Trupa Teatrului Naţional Timişoara aniversează această dată prin deschiderea stagiunii 2008-2009 cu premiera spectacolului
 Trei surori  de A.P. Cehov,  regia artistică Ada Lupu .
Din distribuţie fac parte:  Claudia Ieremia, Alina Reus, Paula Maria Frunzetti, Ion Rizea, Cătălin Ursu, Victor Manovici, Ana Maria Cojocaru, Ioan Strugari, Mihaela Murgu, Damian Oancea, Traian Buzoianu, Doru Iosif, Benone Viziteu şi Vladimir Jurăscu. 

Avanpremierele din  20 şi 21 septembrie,  orele 19 vor preceda premiera, care va avea loc în data de  22 septembrie 2008, ora 19 , în sala Teatrului Naţional Timişoara.

Sîntem pe "ultima sută" cu regătirile pentru unul din cele mai importante evenimente teatrale pe plan naţional şi cea mai importantă manifestare a genului pe plan local. -  Festivalul Dramaturgiei Româneşti  - care va avea loc în perioada  4-12 octombrie  2008.

După cum am anunţat la sfîrşitul stagiunii anterioare vor avea loc secţiuni diverse - spectacole de teatru, Concursul Dramaturgiei Româneşti (prin care ne asumăm promovarea textul românesc de teatru), concerte, laboratoare, lansări de carte, întîlniri cu public, etc.

vezi: selecţia spectacolelor din festival - facută de selecţionerul unic al festivalului Cristina Modreanu.